Ce este fulgerul globular și de ce e bine să te ții departe de el

Îți imaginezi o sferă de lumină, cam cât o portocală, care plutește prin aer în timpul unei furtuni, intră pe geam în casă și apoi dispare cu un pocnet. Sună a poveste, dar fulgerul globular e un fenomen real, raportat de secole în toată lumea. Partea fascinantă: deși există atâtea mărturii, știința încă nu îl poate explica pe deplin. De aceea, dacă vezi vreodată unul, cel mai înțelept e să te ții departe.

Pe scurt

• Fulgerul globular e o sferă luminoasă rară, apărută de obicei în timpul furtunilor cu descărcări electrice.
• Are tipic 10-20 cm, durează câteva secunde, strălucește roșu-portocaliu și plutește prin aer.
• Poate fi periculos: s-a raportat că trece prin geamuri, provoacă arsuri sau explodează la final.
• Nu există încă o explicație unanim acceptată; oamenii de știință lucrează cu mai multe ipoteze.

Cum arată un fulger globular

Mărturiile din toată lumea descriu surprinzător de asemănător acest fenomen. E o sferă luminoasă, cu marginile ușor difuze, de obicei între 10 și 20 de centimetri în diametru, deși au fost raportate și mult mai mici, cât o nucă, sau mai mari. Strălucește cât un bec de casă, suficient cât să fie vizibilă chiar și ziua, cel mai des în nuanțe de roșu, portocaliu sau galben.

Nu stă pe loc. Plutește prin aer, de regulă pe orizontală, cu viteza unui pas alergat, uneori rătăcind parcă fără țintă, alteori părând atrasă de obiecte de metal. Durează de la o secundă la peste un minut, deși majoritatea apariților țin doar câteva secunde. Și dispare la fel de ciudat cum apare: brusc, treptat, absorbită într-un obiect sau cu un pocnet, uneori chiar cu o mică explozie.

De ce e bine să te ții departe

Aici e partea serioasă. Fulgerul globular are reputația de a fi imprevizibil, iar efectele lui raportate merg, în cuvintele cercetătorilor, „de la inofensiv la letal”. Unele persoane au povestit că au simțit doar o sferă caldă trecând pe lângă ele, fără urmări. Altele au suferit arsuri, iar în cazuri rare s-au înregistrat răniri grave.

Ce îl face cu adevărat neliniștitor e capacitatea raportată de a pătrunde în spații închise: prin geamuri închise, pereți subțiri, coșuri de fum, ba chiar și în cabine de avion. Și pentru că uneori se termină printr-o explozie, regula e simplă: dacă vezi unul, nu te apropia, nu-l atinge și nu încerca să-l alungi. Păstrează distanța și ferește-te, exact ca în cazul unui trăsnet obișnuit.

Ce îl provoacă, de fapt

Și acum, sinceritatea: nimeni nu știe sigur. E unul dintre puținele fenomene naturale relativ comune pe care fizica modernă încă nu le-a lămurit complet. Există mai multe ipoteze serioase, dar niciuna unanim acceptată.

Cea mai cunoscută spune că totul pleacă de la sol: când trăsnetul lovește pământul, vaporizează siliciul din sol, care se oxidează și formează un mic nor de particule incandescente ce arde în aer câteva secunde. Ipoteza a primit sprijin în 2014, când niște cercetători au reușit pentru prima dată să înregistreze spectrul luminos al unui fulger globular natural, iar acesta a arătat exact urme de siliciu, fier și calciu, adică elemente din sol. O altă ipoteză, publicată în Scientific Reports, implică microunde intense generate la vârful trăsnetului, care ar ioniza aerul și ar forma o bulă de plasmă.

Merită spus și că nu orice sferă luminoasă văzută în furtună e neapărat un fulger globular. Unele mărturii pot fi confuzii cu alte fenomene, precum focul Sfântului Elm, iluzii optice sau chiar efecte induse de câmpurile electromagnetice puternice asupra creierului. Misterul rămâne, și tocmai asta îl face atât de interesant. Dacă te pasionează astfel de întrebări despre cer și lumină, vezi și de ce este cerul albastru sau alte curiozități fascinante.

Ce faci dacă vezi unul

Vestea bună e că fulgerul globular e extrem de rar, așa că șansele să dai peste unul sunt mici. Dar dacă se întâmplă, în timpul unei furtuni puternice: nu te apropia și nu-l atinge, stai departe de ferestre, țevi și obiecte metalice (de care pare uneori atras) și respectă regulile clasice de siguranță la furtună, adică rămâi în interior, departe de aparate electrice. În cele mai multe cazuri dispare singur în câteva secunde.

Întrebări frecvente

Fulgerul globular este real sau e o legendă?

Este real. Există mărturii consemnate de secole, din toate colțurile lumii, iar în 2014 cercetătorii i-au înregistrat pentru prima dată spectrul luminos. Ce rămâne neclar nu e existența lui, ci mecanismul exact prin care se formează, pe care știința încă nu îl poate explica pe deplin.

Cât de periculos e fulgerul globular?

Poate fi periculos, deși efectele variază mult. S-au raportat de la treceri inofensive, fără urmări, până la arsuri și, în cazuri rare, răniri grave. Pentru că uneori explodează la final și poate pătrunde în spații închise, e recomandat să te ții la distanță și să nu îl atingi.

Cât durează și cât de mare e un fulger globular?

De obicei are între 10 și 20 de centimetri în diametru, cât o portocală sau un pepene mic, deși s-au raportat și dimensiuni mai mici sau mai mari. Durata e de la o secundă la peste un minut, însă majoritatea apariților țin doar câteva secunde.

De ce nu a explicat știința fulgerul globular?

Pentru că e rar, imprevizibil și foarte greu de studiat: nu poți programa o furtună să producă unul în laborator. Există ipoteze (vapori de siliciu din sol, microunde, plasmă), unele susținute de măsurători, dar niciuna nu explică încă toate cazurile observate.

Fulgerul globular e o dovadă frumoasă că natura încă are secrete pe care nu le-am descifrat. Până când știința îi va da de capăt, rămâne un spectacol rar și fascinant, dar pe care, dacă ai norocul (sau ghinionul) să-l vezi, e cel mai bine să-l admiri de la distanță.