Ne amintim cu dor supa calda a bunicii si miresmele minunate ale mancarurilor ei, presarate cu multa verdeata. Este greu sa mai regasim gustul si mirosul bunatatilor de atunci, iar asta se intampla de multe ori din cauza absentei din bucatariile moderne a manunchiurilor cu frunze aromatice. Par fleacuri de gospodina, dar, folosite corect, condimentele verzi au calitati si savori nebanuite.
Daca pe vremuri erau pastrate si dramuite cu sfintenie, pentru ca se faceau in gradina numai o data pe an, verdeturile se gasesc acum din belsug peste tot. La piata, la aprozarul din colt si la supermarket. Ba chiar putem cumpara manunchiuri proaspete pe tot parcursul anului. Este cazul sa profitam din plin de beneficiile lor!
Patrunjelul, ingredient de baza
Frunzele de patrunjel sunt cele mai folosite in bucataria romaneasca. Il gasim in cartile de bucate ca pe un fel de condiment universal. Frunzele sale de un verde de poveste se toaca marunt si se presara peste orice mancare, calda sau rece. Este nelipsit din supe, ciorbe, tocanite si salate. Savoarea sa este mai intensa daca este servit in boluri la masa, pentru ca fiecare sa isi puna in mancare dupa plac. Radacinile sale au arome speciale atunci cand sunt fierte.
Se spune ca provine din zona mediteraneana. Uitati de economie si presarati din belsug patrunjel in mancarurile preferate. Gustul sau este potentat in amestecuri cu hrisca, grau, orz, arpacas sau linte. Poate fi ingredient principal al unor salate, presarate cu suc de lamaie sau otet de mere.
Condiment-medicament
Mai putin cunoscute sunt proprietatile terapeutice ale patrunjelului. Contine cantitati record de vitamina C, vitamina A, vitamine din gama B sau vitaminele K si E. Este o sursa de proteine, minerale, uleiuri benefice si flavonoizi si distruge germenii patogeni.
Le este contraindicat mamelor care alapteaza. In schimb, masca din frunze de patrunjel amelioreaza pete pigmentare de pe fata, ba chiar si pistruii. Exista si diete pe baza de patrunjel.
Rozmarinul “merge” si la cartofi prajiti
Apelam relativ rar la frunzele parfumate ale rozmarinului, de teama sa nu “distrugem” gustul mancarii cu aroma sa puternica. Se regaseste din plin insa in retetele mediteraneene. Aduce arome speciale fripturilor de miel si peste, dar si anumitor retete cu pui sau porc. Aroma sa racoroasa potenteaza gustul vinetelor, morcovilor sau rosiilor sotate. Nu este rau nici in omplete sau cartofi, chiar si prajiti. Incercati sa il cultivati acasa, in ghiveci, va fi intotdeauna mai bun decat cel din magazin.
Intaritor si anticelulitic
Uleiurile volatile sunt cele care dau savoarea, dar si beneficiile rozmarinului. Ajuta, asadar, la o respiratie mai proaspata, ba chiar combate rinitele. Este un bun intaritor in stari de slabiciune si stimuleaza digestia. In cosmetica, rozmarinul este util pentru tratarea afectiunilor parului si a pielii si chiar a celulitei.
Mararul, savoare unica
Mararul aduce o savoare aparte mancarurilor cu varza, conopida si este minunat in salate. In preparatele calde se adauga la final, chiar inainte de a inchide focul. Merge de minunte cu smantana, ceapa verde si usturoi. Aduce arome irezistibile sosurilor de dovlecel sau ciuperci si ciorbelor. Varianta proaspata este intotdeauna de preferat celei uscate. Se poate pastra in congelator peste iarna. Este benefic pentru intarirea oaselor si ameliorarea starilor de slabiciune. In plus, imbunatateste digestia.
Leusteanul, bun in ciorbe
Frunzele de leustean dau cea mai buna aroma ciorbelor si tocanitelor, cu carne sau legume. Se adauga acestor mancaruri in timpul fierberii. Terapeutic, frunzele de leustean sunt folosite mai ales pentru ameliorarea unor probleme pulmonare si digestive. De asemenea, are efect benefic asupra unor boli ale pielii. Situatii in care se aplica extern, sub forma de cataplasme.
Asezonarea verdeturilor in mancare se face, una peste alta, dupa gusturi, preferinte si dorinta de a experimenta.